Metoda Tomatis şi DISPRAXIA
Dispraxia poate fi definită ca o deteriorare sau imaturitate a organizării/ planificării mișcărilor, care, în majoritatea cazurilor, este asociată cu probleme de limbaj, percepție și gândire.
Copiii ce suferă de dispraxie pot prezenta următoarele tipuri de dificultăți:
- Abilități de motricitate fină și grosieră deficitare, mișcare dificilă și stângăcie
- Tulburări de vorbire
- Atenție și concentrare deficitare
- Abilități sociale și de comunicare deficitare
În ultimii patruzeci de ani, metoda dr. A. Tomatis, specialist ORL francez, a ajutat cu succes mulți copii cu dispraxie din Europa și America de Nord. Cercetarea sa inițială, realizată pe cântăreți și oameni suferind de pierderea auzului, l-a condus la o mai bună înțelegere a rolului urechii, care nu este nici pe departe limitat la auzit. În fapt, urechile sunt vitale atât pentru dezvoltarea fizică, cât și pentru cea emoțională, încă din stadiul embrionar.
Dezvoltarea urechilor se caracterizează prin precocitate: începe încă din primele câteva săptămâni ale vieții fetusului și este funcțională la patru luni și jumătate din viața prenatală.
Există două părți în urechea interioară ce conlucrează: aparatul vestibular și cohleea. Aparatul vestibular controlează interacțiunea dintre corp și mediu, fie el static ori dinamic. Mulțumită aparatului vestibular putem să ne mișcăm cu un simț al echilibrului, al coordonării și să rămânem în picioare. Fiecare mușchi al corpului în parte trimite și primește informații de la aparatul vestibular. Pe parcursul primilor ani de viață, copiii reușesc să genereze ”o imagine a corpului” sau o ”conștientizare corporală” corectă mulțumită unei bune integrări vestibulare.
O altă funcție a aparatului vestibular este de a furniza stimularea necesară către cortex. Cu alte cuvinte, urechile acționează asemenea unor generatoare, furnizând creierului energia de care are nevoie pentru a fi activ.
Odată ce aparatul vestibular este bine integrat, cohleea poate funcționa în modul optim. Rolul cohleei este de a percepe și analiza sunetele (prin urmare, limbajul). Totuși, copiii vor avea nevoie de câțiva ani pentru a începe să asculte și să se concentreze adecvat. Acest lucru va putea fi realizat numai când aparatul vestibular menține un bun control motrice, adică echilibru, verticalitate și coordonare. Cu alte cuvinte, avem nevoie de o integrare motrice deplină pentru ca nu doar să auzim, ci și să începem să ascultăm și să comunicăm. Iar acum înțelegem de ce copiii care suferă de dispraxie au dificultăți în a se concentra și a învăța să socializeze.
Terapia prin ascultare Tomatis stimulează urechile prin intermediul aparatului de ascultare electronic, care constă dintr-un set de căști și un aparat electronic care filtrează sunetele în așa fel încât urechile sunt ”silite” să funcționeze adecvat. Declanșează o stimulare intensă a aparatului vestibular și ajută copiii să-și îmbunătățească echilibrul și coordonarea, precum și abilitățile de motricitate fină și grosieră.
În paralel cu progresul motrice, capacitatea de a asculta, și deci de a vorbi și comunica, se îmbunătățește considerabil.
Terapia prin ascultare Tomatis ajută la maturizarea urechilor ce au suferit un retard din diverse motive și îi ajută pe copii să folosească mai mult din potențialul lor ”încuiat”.